Legea camerelor pe drumurile naţionale şi autostrăzi – ce presupune noul proiect rutier

Autorităţile române pregătesc o schimbare semnificativă în modul în care traficul este monitorizat. Proiectul de modificare a Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice prevede ca camerele video deja montate pe drumurile naţionale şi pe autostrăzi să devină, practic, radare fixe capabile să determină viteza medie de deplasare a vehiculelor.

Ce prevede proiectul de lege

Iată principalele elemente ale iniţiativei:

• Toate camerele video aparţinând administraţiilor locale, precum şi cele ale Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) montate pe drumuri naţionale şi autostrăzi vor fi integrate într-un sistem unic de supraveghere, parte din sistemul e‑SIGUR.
• Se va introduce conceptul de „viteză medie”, adică timpul parcurs de un vehicul între două camere fixe va fi calculat şi comparat cu limita legală — dacă viteza medie depăşeşte limita, se generează automat sancţiunea.
• Camerele vor putea identifica automat vehiculele fără asigurare RCA, similar sistemului de verificare a rovinietei, iar proprietarul va putea primi amenda direct la domiciliu.
• Proiectul face parte din strategia naţională de siguranţă rutieră şi are ca scop reducerea numărului de accidente din cauza vitezei excesive pe autostrăzi şi drumuri naţionale.

De ce se consideră necesar acest sistem

Autorităţile evidenţiază câteva motive cheie:

• Viteza excesivă este unul dintre principalii factori direcţi care conduc la accidente grave pe drumurile naţionale şi autostrăzi.
• Radarele mobile (folosite acum în mare parte) au limitări – amplasarea fixă şi calculul vitezei medii oferă o supraveghere mai uniformă şi continuă.
• Integrarea camerelor video existente (multe deja montate pentru trafic sau rovinietă) reduce costurile de infrastructură suplimentară şi permite extinderea rapidă a sistemului.

Când ar putea intra în vigoare şi ce provocări există

Deşi proiectul este în stadiu avansat de elaborare, există câteva puncte importante de avut în vedere:

• Documentaţiile tehnice privind instalarea, conectarea şi operarea camerelor sunt în curs de pregătire.
• Bugetul şi finanţarea reprezintă o provocare: deşi un proiect prevedea montarea a peste 400 de radare fixe pe autostrăzi şi drumuri naţionale, finanţarea a fost amânată de guvern.
• Din punct de vedere legal, este nevoie de modificarea Ordonanţei 195/2002 pentru a permite ca camerele video să funcţioneze drept radare fixe cu putere de sancţionare automată.
• Implementarea presupune infrastructură (stâlpi, fibră optică, alimentare electrică, sistem informatic) şi logistică de operare – termenul estimat pentru funcţionalitate fiind până la sfârşitul anului 2026, în unele variante.

Ce înseamnă pentru şoferi

Această schimbare va avea mai multe implicaţii concrete pentru şoferi:

• Traversiile rapide de drumuri naţionale şi autostrăzi — chiar dacă şoferul crede că este “în afara radarului fix” — pot fi urmărite prin calculul vitezei medii. Practic, nu mai poţi doar “reduce viteza la cameră” şi accelera imediat după
• Dacă vehiculul circulă fără asigurare RCA sau rovinietă valabilă, chiar şi fără intervenţia poliţiei în trafic, camera poate detecta şi genera proces verbal / amendă.
• Şoferii trebuie să fie atenţi la limitele de viteză, dar şi la documentele obligatoare — sistemul urmăreşte automat numerele de înmatriculare şi informaţiile în baza de date.

Opinie & recomandări

Pe de o parte, iniţiativa poate contribui semnificativ la creşterea siguranţei rutiere în România — un procent semnificativ dintre accidente grave pe autostrăzi şi DN-uri sunt generate de viteză excesivă sau neconformare cu documentele obligatorii. Pe de altă parte, trebuie să existe claritate juridică, protecţie a datelor personale şi garanţii pentru ca sistemul să nu devină pur fiscal (amenzi automate fără transparenţă).

Recomandările pentru şoferi sunt:

• Să respecte limitele de viteză chiar şi atunci când traseul pare „liber”.
• Să verifice periodic valabilitatea asigurării RCA şi rovinietei.
• Să adapteze viteza în funcţie de condiţii meteo, trafic şi carosabil — chiar dacă sistemul ar putea sancţiona automat, siguranta este principalul obiectiv.

Concluzie

Proiectul de lege care prevede montarea sau transformarea camerelor video pe drumurile naţionale şi autostrăzi într-un sistem de radare fixe şi detectori automaţi (viteză medie, verificare RCA) reprezintă o schimbare majoră pentru traficul din România. Deşi termenul de implementare nu este încă definitiv, şi există provocări financiare şi legislative, semnalul este clar: autorităţile vor control mai strict al traficului şi reducerea accidentelor. Pentru şoferi, acesta înseamnă că zona „fără radar vizibil” devine o noţiune învechită — iar responsabilitatea la volan capătă o semnificaţie şi mai mare.