Aglomeratia infernala din zona IKEA Baneasa – cauze, motive si solutii pentru haosul din nordul Capitalei
Zona IKEA Baneasa, candva simbolul dezvoltarii moderne a nordului Bucurestiului, a devenit astazi una dintre cele mai problematice zone din punct de vedere al traficului. Mii de soferi petrec zilnic zeci de minute blocate pe acelasi tronson, indiferent de ora. Dar de ce se intampla acest lucru si ce s-ar putea face?
Cauzele principale ale aglomeratiei
Specialistii in mobilitate urbana identifica mai multe cauze care contribuie la blocajul aproape permanent din zona Baneasa – DN1:
- Numarul mare de centre comerciale – Pe o distanta de doar cativa kilometri se afla IKEA, Baneasa Shopping City, Dedeman, Carrefour, Mobexpert si alte zeci de magazine mari. Fluxul de masini este urias, mai ales in weekend.
- Lipsa infrastructurii rutiere adecvate – Intersectiile nu pot prelua volumul actual de trafic, iar semnalele semaforice nu sunt sincronizate eficient.
- Trasee insuficiente pentru transportul public – Autobuzele si microbuzele circula rar, iar liniile dedicate lipsesc complet in zona.
- Planificare urbana defectuoasa – Zona s-a dezvoltat comercial, dar fara o extindere proportionala a infrastructurii rutiere si pietonale.
- Afisarea neclara a intrarilor/iesirilor – Multi soferi incetinesc pentru a cauta intrarea potrivita, blocand benzile principale.
De ce nu se iau masuri concrete?
Desi autoritatile promit de ani buni largirea DN1 si fluidizarea traficului in zona Baneasa, proiectele au ramas la stadiul de discutii. Exista propuneri de pasaje rutiere si noi bretele de acces, insa procedurile birocratice si conflictele de competenta intre Primaria Capitalei, Sectorul 1 si Ministerul Transporturilor au blocat implementarea.
Intre timp, dezvoltatorii imobiliari continua sa construiasca in zona, adaugand noi blocuri, birouri si centre comerciale, ceea ce accentueaza traficul.
Ce se poate face pentru a rezolva problema?
Specialistii in urbanism sustin ca exista solutii realiste care pot fi implementate treptat:
- Construirea de pasaje rutiere la intersectiile cheie (in special in zona Ficusului – Aeroportului si IKEA).
- Introducerea de linii dedicate pentru transportul in comun, care ar incuraja renuntarea la autoturisme personale.
- Optimizarea semaforizarii si sincronizarea inteligenta a fluxurilor, bazata pe senzori si camere de trafic.
- Crearea de parcari park & ride in afara zonei comerciale, pentru a reduce numarul masinilor care intra direct in complex.
- Promovarea mobilitatii alternative – trotinete electrice, biciclete si piste sigure pentru pietoni.
Concluzie: un test al managementului urban
Aglomeratia din zona IKEA Baneasa este un exemplu clar al modului in care dezvoltarea economica rapida, neinsotita de infrastructura adecvata, duce la haos urban. Fara un plan integrat si o colaborare reala intre autoritati, comercianti si locuitori, problema nu doar ca nu va disparea, dar se va agrava odata cu cresterea numarului de locuinte si vizitatori.
Bucurestiul are nevoie de o viziune moderna in ceea ce priveste mobilitatea urbana, iar Baneasa poate deveni un exemplu pozitiv – daca se trece de la promisiuni la fapte.
